It’s me against the… bureaucracy

Posted: Mai 20, 2008 in Nervii mei de toate zilele
Etichete:, , , ,

Azi. Dupa un partial in care am simtit ca o iau razna, oboseala, si in general nu ma simteam bine.. Am decis ca ar fi momentul sa sun ambasada, ca sa am o parere legala referitoare la ce fel de permis ii trebuie unui francez pentru a conduce in Romania.

Bun, incercasem deja ieri sa sun, dar cu juma de ora inainte de ora 15, cand se termina programul la consulat.. si deh, era nevoie ca lumea sa sune pe la neamuri, vecini, d-astea. Era in jur de 12. Aveau program.. Dupa vreo 5 incercari la consulat, nu raspunde nimeni, sau suna ocupat, sun la ambasada propriu zisa. Raspunde o tanti plictisita si sictirita rau „nu aici, la consulat” si dicteaza cu viteza luminii numerele.. bine ca macar aveam pagina de internet in fata si am dibuit care din alea doo numere era bun. Niciunul pana la urma ca nu a raspuns nimeni.. Dupa juma de ora de incercari, alternat intre diverse numere, incercat sa gasesc ceva in legislatie sau pe site-ul ambasadei franceze in Romania.. raspunde cineva. La ambasada. I-am zis problema.. nu stie.. Ma impinge iar la consulat, ii zic ca nu e nimeni „aaa poi or fi in pauza” saracii…. cu program de 6 ore, nu raspunde nimeni la telefon timp de o ora… Pentru ca pana la sfarsit nu am avut pe nimeni de la consulat.

Am decis sa sun in tara, nu conteaza ca ma costa mai mult, poate am noroc. Sun, ii spun, in franceza, de data asta, povestea unei tanti.. imi inchide. Sun iar, plictisita „da, care era problema cu permisul?” ii repet… imi zice sa astept, imi baga o melodie urata in urechi.. raspunde o tanti, romanca, dupa accent, dar ii vorbesc in franceza. Reiau povestea.. si ea ce face? Imi dicteaza legislatia, bucatica pe care o stiam deja pe de rost, pentru ca citisem: cetatenii straini care intra pe teritoriul Romaniei, sunt obligati sa schimbe permisul, cu unul romanesc, dupa o sedere de mai mult de 90 de zile. O intreb iara, mie imi trebuie pentru doua saptamani, e de ajuns unul frantuzesc? Ea, draguta „dar v-am raspuns deja”; ii spun ca nu inteleg ce vrea sa imi spuna si ca nu ma ajuta de nici o culoare… ea, la fel, ca mi-a raspuns.. O rog sa fie mai explicita si-mi da una prin telefon: „je ne suis pas la police!”

Reactie tipic romaneasca ( ca si expresie, ca la francezi nu o sa aud in veci asa ceva.. )sau mai degraba tipic birocrata.. Abia m-am abtinut sa nu o injur, chiar am multumit si spus la revedere, ea nu… In orice caz, sunt in continuare un pachet de nervi si simt ca turbez…

Bineinteles ca tot prin ai mei am putut rezolva, telefoane la cunoscuti si la politie..

In concluzie, nu mai vreau birocratie, cel putin nu saptamana asta, pentru ca sigur o sa pocnesc pe careva.

Ma mira, rau de tot ca tanti de la consulat, acum vreo doua saptamani, a fost draguta cu mine, desi cu aia din fata mea fusese acra si disperata aproape.. Numai ca eu i-am dat toate actele necesare (chiar in plus) si banii cand a cerut.. Dar ala a fost o bila alba anulata de astea zece de pe ziua de azi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s