Current job: student & stuff

Posted: Aprilie 28, 2010 in Aberatii

Studenta… sotie… hostess la McDo… Or so they say. Nu sunt full time la niciunul din posturile astea.. Incerc totusi sa dau cat mai mult din mine, sa fac tot ce pot de fiecare data cand ma aflu confruntata indatoririlor respective.

Dar in ultima vreme nu imi iese. Ca studenta, sunt in vacanta si reusesc sa dorm.. si dorm si dosarele mele. Nu reusesc sa ma apuc serios de niciunul, nu reusesc nici sa invat pentru examenele care o sa vina curand si o sa ma ia pe nepregatite. Nu sunt motivata, pierd vremea cu nimicuri si cand incerc sa ma apuc de treaba vad ca de fapt nu am inspiratie sau nu stiu unde am pus cursul sau nu pot sa-l scot la imprimanta si sa continui cu celelalte, orice scuza e buna ca sa iau iar o pauza si sa fac altceva. Sunt iresponsabila si delasatoare, sunt oribila fata de mine insami si cu toate astea… si cu toate astea nu se schimba nimic de la o zi la alta.

Cursurile din ultimele saptamani m-au epuizat. Imi sunt antipatice si daca la unele nu m-am dus din lipsa de vointa sau pe motiv de SNCF, altele nu s-au tinut si ma trezesc usor pierduta.

Nu vreau sa renunt, stiu unde vreau sa ajung si tin mortis sa ajung acolo, doar ca nu imi place pe unde trebuie sa trec. Imi lipseste ceva care sa ma motiveze, sa suport Adormitorul, sa inghit absenta Vacii, sa apreciez furnicuse, albinuse sau pisigoi, sa merg motivata la practica… Cam multe pana la urma.

La munca, sa nu mai spun! Mi-e groaza de fiecare zi de munca si cand o sa plec vreau sa o fac intr-un mod urat, sa ii fac sa plateasca, poate sa inteleaga, la sfarsit cate au de pierdut. Imi devine din ce in ce mai greu sa suport mofturile de-o parte sau de alta a tejghelei si sunt usor tafnoasa.

Sunt obosita, asta e adevarul. Mi s-a cam acrit de toate, vreau sa respir, sa dorm, sa citesc ce vreau si in ritmul in care vreau, vreau sa pot pierde timpul fara sa culpabilizez. Sa-mi spun ca am inca o luna jumate de obligatii nu ma ajuta, ma inspaimanta mai degraba si ma pocneste in moalele capului facandu-ma sa-mi fie somn, dupa-masa… tocmai eu.

Ma dezamagesc.

Comentarii
  1. Ioana spune:

    A, one of those days carevasazica, las’ ca trece repede (nu sunt sigura ca o sa si fie mai bine, da sper :)

    Da’ asa scrii de fain despre ea, ca imi vine si mie sa imi doresc sa ploua, sa stau in varful patului si sa ma bantuie inspiratia.

    Fie ca macar o mierla sa iti cante sub geam, desi eu am una din asta si cand is cu fesele in aer, ma dispera :)

  2. Alexandra spune:

    Is prea la inaltime ca sa-mi mai cante mierlele.. eventual ceva porumbei, da’ aia doar gangure enervant.

    Eh, cum zicea cineva „trece si-asta!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s