D-ale bibliotecilor

Posted: Martie 19, 2011 in Scoala

In loc sa ma apuc de copiat citate, pentru un proiect, prefer sa scriu… pana nu uit, nu de alta. Cum am ametit-o pe Denisa povestindu-i la telefon (singura persoana cu care reusesc sa stau atata la telefon si dup-aia pe mess… ) am zis ca daca scriu, poate suna mai coerent.

Proiectul la care lucrez cu un alt Alex, necesita documentare, evident. Am citit deja o carte, dar nu e de ajuns; avem nevoie de ceva articole in plus, o sa fac chiar si un rezumat la Vasile Porojan… si ne mai trebuia o carte, a aceluiasi autor. Autorul in cauza nu cred ca a fost prea bine inghitit si chiar daca a murit de 14 ani, nu cred ca politicienii vor sa auda de cartile lui, iar oamenii de rand, cu atat mai putin. De ce ne-ar interesa sa auzim ca oamenii strazii sunt mai mult decat ce par? Sunt prima care refuza sa dea bani cersetorilor… pentru ca am auzit miturile urbane despre cei care si-au facut vile cu banii din cersit. Dar mai ales pentru ca prezenta lor mi-a fost impusa foarte mult timp. Numai ca sunt cersetori si cersetori… In fine, cam despre asta e proiectul meu si ideea e ca nenea a fost foarte putin editat, nu a avut succes, presupun, iar acum, cartea pe care am cautat-o azi, se gaseste in 6 biblioteci in toata Franta; in mod sigur o pot cumpara, dar am vazut ca preturile incep de la 50 in sus… ca baby-sitter, nu imi permit sa cumpar o carte… dar cand ma fac mare, o sa o cumpar, pentru ca merita.

Cautasem pe net zilele trecute in catalogul SUDOC (informatica e o chestie minunata, sa stii ce carti sunt in bibliotecile din tara imi pare un asa lux… ) si am vazut ca la biblioteca noastra nu era, evident… dar in schimb e la o biblioteca de langa Sorbona (1, pentru cunoscatori; adica de langa Panteon, pentru cei mai putin necunoscatori) si-anume Sainte Geneviève. Nu e tocmai departe, nici inaccesibila, deci am stabilit ca ne intalnim la Gara de Nord si merem.
( nu tinem cont de un mic detaliu: am intarziat juma de ora pe motiv de imprimanta ce ma detesta, creier cu memorie de scurta durata si trenuri fara probleme care au minute de intarziere)

Luam B-ul, incercand sa uitam detaliile scabroase prezente intre scaune, iesim din metrou si gasim strada care trebuie… mergem pana aproape ni se acreste si ajungem in fata Panteonului. iPhone-ul indica biblioteca cu pricina in partea cealalta a cladirii enorme, deci dam ocol. Prin partea gresita, ca sa lungim un pic drumul.

Alex nu avea buletin sau orice alt act de identitate, deci numai eu am dreptul sa intru. Si am dreptul si la flirtul pe fata al bibliotecarului care imi explica mult si lung cum ca desi e simpatic, nu poate sa lase colegul meu sa intre fara sa aiba un act de identitate.. Oh well. Astept pana completeaza de doua ori formularul pentru ca deh, era « perturbat de prezenta unei domnisoare dragute », ma prinde in chip (urat, ca de obicei) si imi da cardul pe care il pastrez « pe viata », imi da si alte hartii cu o mie de indicatii mai mult sau mai putin pretioase si purced.

Reusesc sa trec de turnichete, gasesc sectiunea de sociologie si il caut pe nenea. Ma luase cu calduri, pentru ca la nici doi metri de rafturi erau calorifere ce ardeau, nu alta… si in plus, nu gaseam. Ma uit cam la toata sociologia si decid sa o intreb pe tanti de la receptie, daca nu cumva ma poate ajuta. Inaintea mea erau doua persoane ce au tot stat, cand ajung si eu, inteleg de ce: tanti e o adorabila si da explicatii, chiar daca nu sunt necesare. Nu ma plang, intra in categoria functionarilor, dar functionari draguti… spre deosebire de scarbele si acriturile de la biblioteca de la facultate, a fost ceva surprinzator.
Dar… are vesti proaste pentru mine: cartea nu e. Desi nu poate fi imprumutata, cartea nu e! Imi sugereaza sa caut la BNF (Bibliothèque Nationale de France) si cauta chiar ea pe site-ul lor. Au scos cartea definitiv din uz, dar au microfilme (sau cum le-o zice, poze legale a cartii respective). Genial. Multumesc frumos, ma duc, reusesc sa ies (cumva, am mereu bafta de carduri ce merg o data din doua) si il iau pe Alex de-o aripa si ne intoarcem la metrou, luam B-ul si dup-aia, 14le, pana la BNF si mai mergem o bucata, ca sa ajungem la biblioteca. Si distractia incepe.

Ca o fata educata si constienta ca sunt mai ametita din fire, prefer sa merg direct la ghiseu dupa instructiuni. Tanti e o dulce, imi spune ca trebuie sa merg la sectiunea B, ca acolo as putea gasi ce vreau. Si imi da un bilet gratuit ca « nu are sens sa platiti 3,50 cand in…45 de minute puteti intra gratis » (adica la BNF se poate intra gratis, sa consulti carti, in fiecare seara, intre 17 si 20). O scumpete!
Il tar pe Alex dupa mine ca sa vedem unde e B-ul, ne intoarcem ca sa sedem oleaca… ne gandim ca poate ar trebui sa intrebam totusi daca pot sa aduca deja ce ne trebuie, ca sa nu pierdem timp si sa consultam dupa ora 17.

La B (nu intram, pentru ca e un paznic langa turnichete) intrebam biliotecarele, care ne spun ca gasim mai degraba la D ce vrem… ok, ne intoarcem si coboram, pentru ca D e jos, iar indicatiile ni le-a dat un paznic foarte dragut si politicos si amabil (merluc).

La D, intrebam paznicul daca am putea cere sa fie scoase microfilmele cu cartea noastra, sa le putem consulta… « Nu, nu se intra decat dupa 17h »… ok, il injuram un pic si asteptam pana la 17.
Ne intoarcem si intram, intrebam pe tanti de la ghiseu. Se uita la noi cu niste ochi cracanati, socata ca indraznim sa ii cerem microfilme, dar cauta totusi in calculator si ne spune ca de fapt trebuie sa mergem la Orientarea cititorilor si sa cerem de acolo un card special care ne-ar da acces la microfilme, pentru ca e o sectiune speciala.. Si Orientarea se gaseste « in spatele bibliotecii ». Care nu stiu ce inseamna, dar aveam un mascul cu mine, deci gasea el!

Ne plimbam oleaca si gasim! Intram… intelegem ca avem nevoie de un tichet. Toata lumea trece inaintea noastra, chiar si tanti ce a venit dupa noi, pentru ca noi urma sa mergem pentru « interviu », ca sa vada, probabil, daca meritam cardul special sau nu.

A mers Alex intai, eu urmand sa merg dup-aia, ca tanti in rosu, cu floare rosie (artificiala) in par si care se uita pe e-bay la papuci…rosii, a zis ca nu putem merge impreuna, deci sa astept. Daca nu ma dureau ochii, as fi numarat becurile… Apare Alex intr-un final, cu vestea cea mare: nu avem nevoie de card si stie unde trebuie sa mergem!

De fapt trebuie sa mergem la J, care are un etaj si acolo putem consulta microfilmele, in aparatele speciale pentru citit microfilme. Yes!
Dar J e departe si de fapt trebuie sa trecem de G, H, I, O…. si sa luam liftul pana la J. Si de-acolo sa urcam pe niste scari, ca sa ajungem la ghiseul lui J, de sus.
Asta si facem. Fatuca ne ajuta, e o scumpa, ne da microfilmele, le pune chiar in aparat, regleaza pentru noi, schimba aparatul si ne lasa sa lucram.

Era ora 18. Cu Alex ma intalnisem la 13:30 si de la 14 am inceput cautarile.

Happy ending totusi: am trisat. Am copiat ce am copiat de mana/de tastatura… cand am vazut ca e aproape 19, am zis ca nu ma tin nervii si am scapat de cateva pagini foarte repede. Tipa care ne putea da afara si eventual amenda isi facea unghiile, deci nu ne-a vazut. Si-asa nu intentionam sa vindem proiectul… vrem doar o nota buna, dupa atata alergatura, o meritam!

Comentarii
  1. Esk spune:

    Of, complicat. Tura asta am inteles insa :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s