Ajutor (!)

Posted: Ianuarie 7, 2012 in Nervii mei de toate zilele

Sunt mai ciudata din fire si sunt constienta de asta. Dar nu ma pot impiedica sa raman mirata/socata/uimita cand un om imi multumeste din suflet pentru un serviciu ce mie mi s-a parut normal (ca exista cei care nu multumesc pentru servicii enorme e partea a doua, stim ce nume poarta).

Cand inca stateam in cutia de chibrite umeda din Paris aveam o „curte” interioara la care numai noi aveam acces. De fapt, mint. Si vecinii se serveau de curte: prezervative, cutii, sticle, ambalaje… decorau frumos curtea. S-a nimerit ca intr-o zi pisica unei vecine sa sara acolo. Vecina mi-a lasat biletel in usa, cand am ajuns acasa m-am dus sa o chem jos sa isi ia mieunatoarea. Mi-a multumit de zici ca cine stie ce servici i-am facut! Si doar nu am fata de cetatean al tarilor in care se mananca animale de companie.

Au mai fost si alte ocazii.. ajutat persoane cu bagajele, cumparaturile, deschis usi, prostii de genul la care ma vedeam foarte bine in pielea lor (si am fost in pielea lor de multe ori) si neajutorata. Daca pot, de ce nu?

La fel procedez si cu donul de sange. ( Bine, pe ala nu il pot dona pentru ca nu am destul nustiucecacat. Dar donez plasma. ) Nu stiu cine a vazut acele de plasma; nu sunt frumoase, sunt lungi si groase. Eu ma stramb la un vaccin, la o analiza obisnuita, apoi cand intra acul cela in venele mele tampite (e din familie, venele oblice sunt mai frumoase decat alea centrale ce au tendite sadice) strang din dinti, din ochi, din picioare, din tot ce pot. Pentru ca doare o animala d-aia. Dup-aia ustura, dup-aia il mai simt si cum vibreaza uneori, sau se incalzeste (de fapt el se raceste, dar il simt eu fierbinte) sau, si mai frumos, simt cum se misca atunci cand trebuie sa incordez mana, strangand mingiuta pe care mi-o dau mereu ca sa nu fie donul prea lent. Deci da, ma doare. Si in ziua aia nu mai pot face nimic cu bratul ala. In plus, uneori am noroc si mai ca lesin, sau am vanatai ce ma tin cateva saptamani pentru ca infirmierele nu au stiut sa scoata/bage acul ca lumea. Ma las totusi maltratata. Nu am bani sa dau celor care au nevoie. Dar am o plasma mai pura decat celelalte grupuri si sunt interesanta din punctul asta de vedere. Deci mi se pare normal sa dau. Eu as fi vrut sa dau si ultima data, dar aveam fierul undeva pe la genunchi si m-au trimis acasa; nici nu am vrut sa mananc, pentru ca nu am considerat ca am dreptul, nu le-am dat nimic, de ce sa mananc?

Si ajungem la ce ma doare pe mine mai tare: sa ajut oamenii care sunt in rahat, sau care sunt atacati. Ca astea sunt doua probleme dureroase, de fapt. Recent sor’mea ai’ mica o fost oleaca trista si suparata, ca tot omu’. Niste oameni erau vinovati sau a crezut ea ca sunt vinovati; nu ma intereseaza, cert e ca nu ii era bine. Si unul din oamenii aia o venit si o facut un comentariu foarte nelalocul lui, deci eu am sarit usor la gatul lui. Probabil nu trebuia sa ma bag, sor’mea e totusi destul de mare si competenta, dar asa mi se pune mie pata pe unii oameni. A iesit cu scandal si cu injuraturi. Nu ma intereseaza, in momentul in care cineva ataca o persoana draga mie, risca sa si-o fure, pentru ca asa e in fotbal, draga.

Dar a mai fost ceva zilele astea. Am fost martor indirect al unui furt de telefon. Nu consider ca am tras concluzii pripite si oricum nu asta e problema. Individul legat de telefon e britanic in vizita aici. Nu il cunosteam, nu ma interesa viata lui. Dar eram in acelasi perimetru cand s-a intamplat nenorocirea, eu am vazut faptasii. I-am sugerat sa sune la politie. Ni s-a spus ca e mai bine sa mearga direct acolo. Tipul ce ne-a spus asta, ne-a dat si adresa si cum sa ajungem (lipsita fiind de sensul orientatiei, am pierdut timp aiurea, dar asta e alta mancare de peste) si ca ar fi bine ca eu sa merg cu victima, pentru ca sunt martor. Ok, nu-i broblem, daca rezolvam repede, trebuia sa mai si muncesc in ziua aia. Asa ca am mers, pe un vant ce m-ar fi luat pe sus cu tot cu Denisa… noroc cu gentile noastre de studente/muncitoare. La comisariat am asteptat ca sa ni se spuna ca nu e posibil, nu le merg calculatoarele, putem reveni in alta zi? Baietul putea, eu puteam.. de ce nu? Asa ca m-am prezentat azi (dupa ce am alergat oleaca) si am stat acolo mai bine de o ora, ca sa declaram furtul si sa dam detaliile posibile si necesare. Iesind de acolo baiatul mi-a multumit de prea multe ori, s-a scuzat de deranj si toate alea. In plus de asta mi-a dat o sticla de vin. (am fost si eu fata simtita o data in viata mea si nu i-am zis ca nu beau vin rosu)

Da, m-a surprins ca mi-a multumit si mi-a si facut cadou. Am fost in situatia lui, am fost agresata (chestie la care unele persoane au reactionat in mod placid, dar asta nu e important) si mi-a fost furat telefonul; a trebuit sa merg singura la politie in ziua urmatoare si dup-aia la un examen la care tremuram si incercam din greu sa ma abtin din plans. Chiar daca nu as fi stiut ce inseamna asta, tot l-as fi ajutat. Chiar daca nu as fi avut foarte mult timp liber, tot as fi facut-o. Pentru ca mi se pare normal. Anormal mi se pare sa fiu intrebata pe un ton amuzat daca nu am ce face.

Nu ma astept la ajutor spontan din partea nimanui. Ma deranjeaza, chiar, cand vine fara sa il fi cerut si fara sa am nevoie evidenta. Ma descurc singura si daca nu ma descurc, intreb, cer ajutor, chiar daca imi ia foarte mult timp. Dar nu inseamna ca nu o sa ajut. Sunt subiectiva si ajut cand mi se pare normal sa ajut. Dar nu mi se pare normal sa fiu judecata/insultata pentru asta. Unele comportamente in societate sunt absolut aberante si cu toate astea ele continua sa existe sau sa fie ridicate in slavi, chiar, de unii si de altii. Dar eu nu sunt nici unii si nici altii. 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s